|
|
Spiritul locului. Ținutul Bistrița-Năsăud prin ochii scriitorilor
Cu un Gând de Ioan-Aurel Pop
Cuvânt de însoțire: Irina Petraș
Antologie gândită de Menuț Maximinian
Pe copertă: Marcel Lupșe, Autoportret la peisaj (detaliu), acril pe pânză (190x150cm), 2014
Proiect editorial realizat sub egida Consiliului Județean Bistrița-Năsăud
Volum editat de Societatea Scriitorilor din Bistrița‑Năsăud în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj și periodicul Răsunetul cultural
Coordonator proiect: Gabriela Ciornei
Spiritul românesc e unic și cuprinde deopotrivă ardelenismul, moldovenismul, muntenismul sau oricum s‑ar numi particularismele din care se alcătuiește fizionomia sufletească a neamului nostru, cea mai unitară poate în toată lumea. Spiritul ardelean constituie numai o componentă a marelui duh românesc, dar cea mai prețioasă și mai caracteristică. Nu spun aceasta dintr‑o ieftină vanitate de ardelean. E aproape un loc comun constatarea că ardelenii au o concepție despre viață mai aspră, mai adâncă, mai etică. De aceea scriitorii ardeleni apar mai preocupați de anumite probleme ale vieții decât de străluciri formale. Literatura lor e totdeauna o manifestare de etnicism în primul rând, bucurie și mândria de‑a fi român și de‑a‑și dovedi românismul, o emulație cu ceilalți de alte neamuri de pe același pământ și din afară. Acestea nu împiedică pe cei talentați să realizeze opere trainice, fundamentale pentru toată literatura noastră. Etnicismul nu e povară în opera de artă, ci un spor de originalitate. Îmi place să cred că ardelenismul meu n‑a fost un obstacol pentru împlinirea operei mele și pătrunderea ei în largi straturi românești. Poate chiar dimpotrivă. (LIVIU REBREANU)
Regiunea grănicerească, stimulată mai mult decât altele de reformele împăraţilor de la Viena, Maria Terezia și Iosif al II-lea, dintre anii 1740 și 1790, s-a ridicat înspre o anumită prosperitate, benefică deopotrivă pentru creșterea nivelului de civilizaţie și pentru coagularea ideilor de egalitate și libertate naţională ale românilor. Firește, au fost și drame sau chiar tragedii, precum revolta condusă de Tănase Todoran (1763), dar viaţa și-a urmat cursul, odată cu accentuarea mișcării pentru impunerea egalităţii românilor și confesiunilor lor cu celelalte naţiuni și confesiuni din Transilvania și pentru emanciparea de sub stăpânirea străină. Marile lecţii de istorie au fost trasate la 1848-1849 – când românii, inclusiv cei bistriţeni și năsăudeni, au elaborat programul de modernizare a spaţiului românesc pentru câteva decenii bune –, la înfiinţarea ASTREI din 1861 (cu despărţămintele sale), la fondarea Partidului Naţional Român (1869), la independenţa de stat absolută a României (1877), la proclamarea Regatului României (1881), la Memorandum (1892-1894) etc. O adevărată școală de cultură și de eliberare naţională a fost liceul (azi Colegiul Naţional) din Năsăud, cu a lui societate culturală a elevilor, intitulată „Virtus Romana Rediviva”, unde au studiat mari spirite ale neamului românesc, în frunte cu George Coșbuc, Iacob Mureșianu și Liviu Rebreanu. După 1918, orașul Bistriţa s-a ridicat mult ca centru românesc. Urmașii marilor bărbaţi care au făcut România Întregită fac azi biblioteci, centre culturale, reviste, între care și Răsunetul cultural. Ei, scriitorii, prin antologia Spiritul locului, gândită de Menuţ Maximinian, sfinţesc locul cu verbul lor și ne conving mereu că „la început a fost Cuvântul”. (IOAN-AUREL POP)
Marile figuri literare – Rebreanu, Coșbuc, Blaga –, dar și toată Istoria mare și puzderia de istorii mărunte și deloc neînsemnate sunt aduse împreună în carte pentru a da consistență unei biografii comunitare. Vocile antologiei nu lasă în umbră nici un detaliu. Istorie, relief, literatură, obiceiuri, oameni de vază, istorisiri sentimental-nostalgice valorează spiritul locului, adăugându-i tușe și contururi inconfundabile.
Spuneam altădată că locul și locuirea, atât de importante pentru cei ne-eliberați afectiv de „mitologia locului și a obârșiilor”, pot fi descrise, azi, abuziv, și ca handicapuri. Doar cei eliberați de ele ar fi echipați pentru întâlnirea cu altă lume. Nu e de trecut cu vederea faptul că globalizarea duce nu doar la miniaturizarea omului contemporan, ci și la ubicuizarea lui; inșii viitorului vor fi perfect interșanjabili, vor putea fi mutați în orice loc/casă, în orice limbă, căci apartenența, se zice, va fi facultativă și fără valoare. Însă, cel puțin deocamdată, Europa este alăturare și întrepătrundere de culturi naționale. Să negi acest lucru prea devreme înseamnă să anulezi esența însăși a Europei. Economicul nu are memorie și deci nu poate fi. Cultura, în schimb, este. Ea crește dimpreună cu un loc, o limbă, o istorie. Nu e întâmplătoare înmulțirea probelor de revenire, de întoarcere la reperele de obârșie pentru a nu rătăci primejdios drumul. Niciodată nu au apărut atât de multe, de ambițioase lucrări monografice despre o comunitate sau alta care se descriu prin apartenența la un loc anume.
Spiritul locului e o secvență din harta identitară românească fără de care alcătuirea de Ținuturi și Țări românești și-ar pierde din greutate și sens. Probă și multele răspunsuri care au venit în întâmpinarea generoasei idei lansate de Menuț Maximinian. (IRINA PETRAȘ)
Societatea Scriitorilor din Bistrița‑Năsăud a demarat proiectul „Spiritul locului” care se concretizează printr‑o antologie. Ne propunem să descoperim, împreună cu colegii noștri, acel spațiu cu încărcătură afectivă pentru fiecare dintre noi, fie cel al nașterii, fie altele care ne dau energii pentru creație, de unde ne tragem esența ființei spirituale concretizată mai apoi prin scris. Fără acea matrice spirituală a sufletului nu ai cum da forme scrisului, pentru ca mai apoi să dăruiești cititorilor o literatură ce nu este opacă, care după ce a ieșit din atelierul de creație să prindă aripi. Bistrițenii vă vor oferi o oglindă a plaiurilor natale. Am selectat, pe lângă gândurile generațiilor actuale, și câteva rânduri din moștenirea ce ne‑au lăsat‑o înaintașii noștri, începând cu Liviu Rebreanu, George Coșbuc și Andrei Mureșanu. Privim locurile noastre natale și prin ochii oaspeților noștri, nume sonore ce au consemnat în povești ținutul nostru. De asemenea, am inclus și câteva date despre personalități marcante ale ținuturilor noastre ce nu sunt neapărat preocupate de scris, dar care au contribuit la formarea identității românești. Suntem convinși că sunt și alte nume ce ar fi meritat să fie în acest volum din diverse domenii, noi ne‑am ocupat acum de artă. În special de literatură. Poate cândva vom continua acest proiect.
Ușa sufletului se deschide. Bine ați venit în Bistrița‑Năsăud! (MENUȚ MAXIMINIAN)
CUPRINS
Ioan-Aurel Pop, Gând
Irina Petraș, De unde eşti de loc?
Menuț Maximinian, Din Ținutul Bistrița-Năsăud (Argument)
EFIGII. LOCUIREA ESENȚIALĂ
Andrei Mureșanu, Bistrița, orașul Imnului Național
Deșteaptă-te, române!
Liviu Rebreanu, Cuibul Visurilor
George Coșbuc, Scrisoare către Hordou
Ion Pop Reteganul, Amintirile unui școlar de altădată
Vasile Fabian-Bob, Geografia țintirimului
Veronica Micle, Poezii
Vasile Gr. Borgovan, Amintiri din copilărie
Iuliu Moisil, Excursiuni pe Someșul înghețat
CĂLĂTORI PE MELEAGURI BISTRIȚENE
Alexandru Odobescu, Un spațiu atât de pitoresc
Nicolae Iorga, Cetatea Ciceului
Lucian Blaga, Adevăratul meu spațiu mioritic
Tudor Vianu, Serbări la Năsăud
Henri H. Stahl, Sate din granița Năsăudului
Radu Petrescu, Doruri de-o clipă
Nicolae Manolescu, Un Rebreanu mai mititel
Jean Poncet, Bardul din satul minunilor
Cornel Udrea, Năsăud: o țară
DINSPRE SCRIITORII LOCULUI:
NOSTALGII, STAMPE, EVOCĂRI
I.
Nicolae Bosbiciu, În fiecare zi îmi ascund
Printre bătrânii mei
Tudor Cătineanu, Ochiul lui Dumnezeu
Vasile Ciherean, Sloiuri plutitoare
Fântână în mers
La dreapta muntelui
Ben. Corlaciu, La Molișet, stejarul și-a regăsit adevăratele lui rădăcini
Vasile Dâncu, Acest sat dintre aceste dealuri
Emil Dreptate, Depărtate meleaguri
Eu știu o gară
Gavril Istrate, Podul de la Nepos
Vasile Lechințan, Miresmele satului copilăriei mele
Alexandru Cristian Miloș, Prietenul Parc
Alexandru Misiuga, Mitul Dracula în România
Ion Moise, Pământul
Andrei Moldovan, Cuibul iluziilor
Dumitru Munteanu, Lumina tiparului
Luca Onul, Ființa țăranului român
Francisc Păcurariu, Model de conviețuire frățească
Labirintul
Gheorghe Pleș, Maialul elevilor năsăudeni
Dariu Pop, Crizanteme târzii
Valentin Raus, Mătușa Teodosia
Octavian Ruleanu, Puiul târgului
Radu Săplăcan, Sărut cu dalta
Ceremonie pe gresie
Gavril Scridon, Feldru și feldrihanii
Teodor Tanco, Vă invit în muzeul Literei
George Țâra, Moșteniri Culturale
Ion Urcan, Limba română, oglinda istorică a marginalității noastre ca popor
Sever Ursa, Drumuri spre izvoare
Lucian Valea, Două poeme și un dialog
Ana Zegrean, Colind peste timp
II.
Adriana-Rodica Barna, Lentile de contact
Nicolae Băciuț, Chintelnic – suflet în sufletul meu
Emil Bălăi, Rodna Veche
Lângă vestigii
Ioana Bradea, Când pofta de cafea te satură mai îndesat decât cafeaua însăși
Constantina Raveca Buleu, O mică Mare Narațiune despre cel dintâi loc al memoriei mele
Mircea Gelu Buta, Amintiri fără glas
Ion Buzași, Salva și Sălăuța, nume cu sonorități poetice
Constantin Catalano, Muzeul Coșbuc și influența sa asupra comunității hordouane
Ioan Cioba, Vârstele Steinigerului
Elena M. Cîmpan, Statuile Bistriței
Pompei Cocean, Bistrița-Năsăud, un județ binecuvântat
Dan Coman, Familii tradiționale din Sângeorz
Alin Cordoș, Copacii vorbitori din pădurea Codrișor
Dorel Cosma, Brazii copilăriei mele
Cornel Cotuțiu, Și la Beclean români de seamă și-au lăsat… urmele
Icu Crăciun, Lari-țele
Melania Cuc, Sacru și sublunar la Archiud
Mircea Daroși, Senin de Parva
Vasile George Dâncu, Viața ta, Copilăria mea
Acesta este Runcul, satul care a visat că pleacă în lume cu ajutorul cărților
Vasile Sebastian Dâncu, Satul oamenilor de sticlă
Zorin Diaconescu, Sălcuța
David Dorian, Amintiri din Piața Maro
Ana Dragu, Bistrița ATCG
Macarie Drăgoi (Episcop al Europei de Nord), Paștile copilăriei
Florica Dura, Legenda continuă
Vasile V. Filip, Întoarcerea acasă
Dinu Flămând, Obsesia tărâmului de peste păduri
Daniela Fulga, Mică teorie subiectivă despre orașul în care trăiesc
Leon-Iosif Grapini, Buricul pământului
Andrea H. Hedeș, Când vine toamna
V. Leac, Cine era de fapt
Cleopatra Lorințiu, Din amintiri
Macavei Al. Macavei, A fi măierean
Andrei Marga, De la capăt, la Satu Nou
Valentin Marica, Spirit și spiritualitate sau despre sufletul, puterea și frumusețea locului în care te-ai născut
Menuț Maximinian, Copilul de apă
Marin Mălaicu-Hondrari, Prin pădurile din Sângeorz-Băi
Ioan Mărginean, La Măluț
Alice Valeria Micu, Fărâme de Paradis
Petru Adrian Mircea, Scrisori către prieteni (fragment)
Gheorghe Mizgan, Chemările locului natal Spermezeu-Vale
Gavril Moldovan, Holde sub zăpezi
Maxim (Iuliu-Marius) Morariu, A fi sălăuan astăzi…
Victoria Fătu Nalațiu, Călătorie într-un spațiu mirific
Iacob Naroș, Ardelenismul ca o stare de spirit
Ioana Nicolaie, Grădina paradisiacă din cel mai frumos loc din lume
O. Nimigean, epitalam
din străinătate
Olimpiu Nușfelean, Locuri unde viața mea e importantă
Maria Olteanu, Însemnări de duminică
Adrian Onofreiu, Memoria ținutului grăniceresc năsăudean la Nestor Șimon
Veronica Oșorheian, Casa cu Ociuc la poartă
Florin Partene, La băi
Liviu Păiuș, Țara Năsăudului – unitate și diversitate etnoculturală și folclorică
Alexandru Petria, Locul în care te întorci ca să știi unde ești
Veronica Petruț, Mereu te pot iubi...
Ioan Pintea, Amintiri și fotografii
Adrian Podaru, Loc de trecere-petrecere
Aurel Podaru, Beclean pe Someș, spiritul locului
Ovidiu Podaru, Duhul gării din Beclean
Ovidiu Pojar, Universuri dispărute
Flore Pop, Viză verde spre Spiritul locului
Damaschin Pop-Buia, Maierul meu, ba nu, al nostru!
Mircea Prahase, Mirifica lume năsăudeană
Virgil Rațiu, Lumina lămpii
Aurel Rău, Sentimentul spațiului (Josenii Bârgăului)
Dora Alina Romanescu, Pe creasta Dealului Mare
Traian Parva Săsărman, Găbel
Marcel Seserman (Mircea Măluț), Măluțul – un dar al Someșului?
Ana Pop Sîrbu, Altă filă ruptă din Jurnal
Adrian Suciu, Patria de lavandă
Fotografii de la sfîrșitul lumii
De ce nu poartă îngerii ceasuri
Irina Szász, Un corcoduș înflorit
Ioan L. Șimon, Un tărâm al regăsirii de sine și al renașterii spirituale
Veronica Știr, Teaca, coloană a lumii pe care se sprijină cerul
Victor Știr, Calvarul căii
Flavia Teoc, Kyrie Lex
Călin Teutișan, Mișcarea literară – profilul unei comunități culturale
Dorin Tudoran, Drumurile reîntoarcerilor sufletești sunt greu de descifrat
Alexandru Uiuiu, Feldru și casa părintească
Alex Văsieș, Micro-studiu afectiv
Delia Velescu, Tipografia Națională G. Matheiu
Ștefan Veșcari, Din lada cu amintiri
Ion Vlad, Archiudul îl visez adesea
Cornelia Vlașin, Nunta în județul Bistrița-Năsăud
Gelu Vlașin, Poveste din Tranzbordare
Niculae Vrăsmaș, Tășuleasa copilăriei mele
Ion Radu Zăgreanu, Exerciții de nemurire la Malin
INVITAȚI
Radu Afrim, Copilărie pe anotimpuri
Alexandru Câțcăuan, Toți marii oameni de cultură au fost la Festivalurile „Liviu Rebreanu”, „George Coșbuc” și „Mărul de Aur”
Dan Coman, Festivalul de poezie și muzică pune Bistrița într-un loc aparte pe harta culturală a României
Maxim Dumitraș, „Poemele” sculptate dintr-o măgură, dintr-o vale, din nori
Alexandru Gavrilaș, Muzeul, loc al trecutului strămoșilor noștri
Marcel Lupșe, Puterea tămăduitoare a plantelor
Ada Milea, Bistrița-Năsăud / E cel mai optimist nume de județ pe care-l aud
Ioan Pintea, Raftul cu cărți, cea mai frumoasă invenție a minții umane
„Eu m-am născut într-un sat în care țăranii aveau biblioteci personale”
Alexandru Pugna, Apărând valorile adevărate ale neamului ne apărăm identitatea
Gavril Țărmure, Poezia e la Bistrița
Cornelia Vlașin, De la documentele feudale și medievale la fondul pandemiei
PERSONALITĂȚI ALE JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD
Nicolae Bălan (Mitropolit al Ardealului), Ardealul în fruntea bucuriei mele
Gavriil Bănulescu-Bodoni (Mitropolit al Kievului și al Basarabiei), Lucrător neobosit al viei lui Dumnezeu
Miron Cristea (Primul Patriarh al României), Legea părinților noștri
Iuliu Hossu, Ne unim pe veci cu Țara mamă, România
Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin
Iacob Stamati, Mitropolit al Moldovei
Atanasie Todoran, Martir, Mucenic, Sfânt canonizat
Balada lui Tănase Todoran
Ion Oarcăsu
Constantin Pavel
Iustin Ilieșiu
Ion Th. Ilea
Maria Ivănescu
Vasile Rebreanu
Vasile Rebreanu
Grigore Bălan
Alexandru Husar
Zaharia Sângeorzan
Vasile Scurtu
Emil Boșca-Mălin
ACADEMICIENII NĂSĂUDENI
Material realizat de Ioan Seni
Academicieni care au absolvit Gimnaziul Grăniceresc
(Colegiul Național „George Coşbuc”)
Simeon Florea Marian
Iuliu Moisil
George Coşbuc
Iulian Marţian
Virgil Şotropa
Miron Cristea
Iuliu Prodan
Constantin C. Moisil
Nicolae Bălan
Nicolae Drăganu
Liviu Rebreanu
Emil Isac
Augustin Vancea
Leon Daniello
Sever Pop
Tiberiu Morariu
Dumitru Protase
Academicieni care au absolvit Școala Normală Năsăud
Florian Porcius
Grigore Silaşi
Academicieni care au absolvit Școala Trivială Năsăud și Școala „Vasile Nașcu” Năsăud
Iacob Mureşianu
Tudor Drăganu
Academicieni legați conjunctural sau familial de Năsăud
Tiberiu Brediceanu
Traian Ionaşcu
Grigore C. Moisil
Tudor Bugnariu
Academicieni legați conjunctural sau familial de județul Bistriţa-Năsăud
Constantin Stamati
Gavriil Pop
Ion Creangă
Gustav-Oswald Kisch
Iuliu Hossu
Mircea Ion Savul
Lucian Blaga
Gheorghe Silaş
Dorel Banabic
|
|