Spiritul românesc e unic și cuprinde deopotrivă ardelenismul, moldovenismul, muntenismul sau oricum s‑ar numi particularismele din care se alcătuiește fizionomia sufletească a neamului nostru, cea mai unitară poate în toată lumea. Spiritul ardelean constituie numai o componentă a marelui duh românesc, dar cea mai prețioasă și mai caracteristică. Nu spun aceasta dintr‑o ieftină vanitate de ardelean. E aproape un loc comun constatarea că ardelenii au o concepție despre viață mai aspră, mai adâncă, mai etică. De aceea scriitorii ardeleni apar mai preocupați de anumite probleme ale vieții decât de străluciri formale. Literatura lor e totdeauna o manifestare de etnicism în primul rând, bucurie și mândria de‑a fi român și de‑a‑și dovedi românismul, o emulație cu ceilalți de alte neamuri de pe același pământ și din afară. Acestea nu împiedică pe cei talentați să realizeze opere trainice, fundamentale pentru toată literatura noastră. Etnicismul nu e povară în opera de artă, ci un spor de originalitate. Îmi place să cred că ardelenismul meu n‑a fost un obstacol pentru împlinirea operei mele și pătrunderea ei în largi straturi românești. Poate chiar dimpotrivă. (LIVIU REBREANU)

      Regiunea grănicerească, stimulată mai mult decât altele de reformele împăraţilor de la Viena, Maria Terezia și Iosif al II-lea, dintre anii 1740 și 1790, s-a ridicat înspre o anumită prosperitate, benefică deopotrivă pentru creșterea nivelului de civilizaţie și pentru coagularea ideilor de egalitate și libertate naţională ale românilor. Firește, au fost și drame sau chiar tragedii, precum revolta condusă de Tănase Todoran (1763), dar viaţa și-a urmat cursul, odată cu accentuarea mișcării pentru impunerea egalităţii românilor și confesiunilor lor cu celelalte naţiuni și confesiuni din Transilvania și pentru emanciparea de sub stăpânirea străină. Marile lecţii de istorie au fost trasate la 1848-1849 – când românii, inclusiv cei bistriţeni și năsăudeni, au elaborat programul de modernizare a spaţiului românesc pentru câteva decenii bune –, la înfiinţarea ASTREI din 1861 (cu despărţămintele sale), la fondarea Partidului Naţional Român (1869), la independenţa de stat absolută a României (1877), la proclamarea Regatului României (1881), la Memorandum (1892-1894) etc. O adevărată școală de cultură și de eliberare naţională a fost liceul (azi Colegiul Naţional) din Năsăud, cu a lui societate culturală a elevilor, intitulată „Virtus Romana Rediviva”, unde au studiat mari spirite ale neamului românesc, în frunte cu George Coșbuc, Iacob Mureșianu și Liviu Rebreanu. După 1918, orașul Bistriţa s-a ridicat mult ca centru românesc. Urmașii marilor bărbaţi care au făcut România Întregită fac azi biblioteci, centre culturale, reviste, între care și Răsunetul cultural. Ei, scriitorii, prin antologia Spiritul locului, gândită de Menuţ Maximinian, sfinţesc locul cu verbul lor și ne conving mereu că „la început a fost Cuvântul”. (IOAN-AUREL POP)

      Marile figuri literare – Rebreanu, Coșbuc, Blaga –, dar și toată Istoria mare și puzderia de istorii mărunte și deloc neînsemnate sunt aduse împreună în carte pentru a da consistență unei biografii comunitare. Vocile antologiei nu lasă în umbră nici un detaliu. Istorie, relief, literatură, obiceiuri, oameni de vază, istorisiri sentimental-nostalgice valorează spiritul locului, adăugându-i tușe și contururi inconfundabile. Spuneam altădată că locul și locuirea, atât de importante pentru cei ne-eliberați afectiv de „mitologia locului și a obârșiilor”, pot fi descrise, azi, abuziv, și ca handicapuri. Doar cei eliberați de ele ar fi echipați pentru întâlnirea cu altă lume. Nu e de trecut cu vederea faptul că globalizarea duce nu doar la miniaturizarea omului contemporan, ci și la ubicuizarea lui; inșii viitorului vor fi perfect interșanjabili, vor putea fi mutați în orice loc/casă, în orice limbă, căci apartenența, se zice, va fi facultativă și fără valoare. Însă, cel puțin deocamdată, Europa este alăturare și întrepătrundere de culturi naționale. Să negi acest lucru prea devreme înseamnă să anulezi esența însăși a Europei. Economicul nu are memorie și deci nu poate fi. Cultura, în schimb, este. Ea crește dimpreună cu un loc, o limbă, o istorie. Nu e întâmplătoare înmulțirea probelor de revenire, de întoarcere la reperele de obârșie pentru a nu rătăci primejdios drumul. Niciodată nu au apărut atât de multe, de ambițioase lucrări monografice despre o comunitate sau alta care se descriu prin apartenența la un loc anume. Spiritul locului e o secvență din harta identitară românească fără de care alcătuirea de Ținuturi și Țări românești și-ar pierde din greutate și sens. Probă și multele răspunsuri care au venit în întâmpinarea generoasei idei lansate de Menuț Maximinian. (IRINA PETRAȘ)

      Societatea Scriitorilor din Bistrița‑Năsăud a demarat proiectul „Spiritul locului” care se concretizează printr‑o antologie. Ne propunem să descoperim, împreună cu colegii noștri, acel spațiu cu încărcătură afectivă pentru fiecare dintre noi, fie cel al nașterii, fie altele care ne dau energii pentru creație, de unde ne tragem esența ființei spirituale concretizată mai apoi prin scris. Fără acea matrice spirituală a sufletului nu ai cum da forme scrisului, pentru ca mai apoi să dăruiești cititorilor o literatură ce nu este opacă, care după ce a ieșit din atelierul de creație să prindă aripi. Bistrițenii vă vor oferi o oglindă a plaiurilor natale. Am selectat, pe lângă gândurile generațiilor actuale, și câteva rânduri din moștenirea ce ne‑au lăsat‑o înaintașii noștri, începând cu Liviu Rebreanu, George Coșbuc și Andrei Mureșanu. Privim locurile noastre natale și prin ochii oaspeților noștri, nume sonore ce au consemnat în povești ținutul nostru. De asemenea, am inclus și câteva date despre personalități marcante ale ținuturilor noastre ce nu sunt neapărat preocupate de scris, dar care au contribuit la formarea identității românești. Suntem convinși că sunt și alte nume ce ar fi meritat să fie în acest volum din diverse domenii, noi ne‑am ocupat acum de artă. În special de literatură. Poate cândva vom continua acest proiect.

      Ușa sufletului se deschide. Bine ați venit în Bistrița‑Năsăud! (MENUȚ MAXIMINIAN)

       CUPRINS

Ioan-Aurel Pop, Gând

Irina Petraș, De unde eşti de loc?
Menuț Maximinian, Din Ținutul Bistrița-Năsăud (Argument)

EFIGII. LOCUIREA ESENȚIALĂ
     Andrei Mureșanu, Bistrița, orașul Imnului Național
       Deșteaptă-te, române!
     Liviu Rebreanu, Cuibul Visurilor
     George Coșbuc, Scrisoare către Hordou
     Ion Pop Reteganul, Amintirile unui școlar de altădată
     Vasile Fabian-Bob, Geografia țintirimului
     Veronica Micle, Poezii
     Vasile Gr. Borgovan, Amintiri din copilărie
     Iuliu Moisil, Excursiuni pe Someșul înghețat

CĂLĂTORI PE MELEAGURI BISTRIȚENE
     Alexandru Odobescu, Un spațiu atât de pitoresc
     Nicolae Iorga, Cetatea Ciceului
     Lucian Blaga, Adevăratul meu spațiu mioritic
     Tudor Vianu, Serbări la Năsăud
     Henri H. Stahl, Sate din granița Năsăudului
     Radu Petrescu, Doruri de-o clipă
     Nicolae Manolescu, Un Rebreanu mai mititel
     Jean Poncet, Bardul din satul minunilor
     Cornel Udrea, Năsăud: o țară

DINSPRE SCRIITORII LOCULUI:
NOSTALGII, STAMPE, EVOCĂRI
     I.
     Nicolae Bosbiciu, În fiecare zi îmi ascund
       Printre bătrânii mei
     Tudor Cătineanu, Ochiul lui Dumnezeu
     Vasile Ciherean, Sloiuri plutitoare
       Fântână în mers
       La dreapta muntelui
     Ben. Corlaciu, La Molișet, stejarul și-a regăsit adevăratele lui rădăcini
     Vasile Dâncu, Acest sat dintre aceste dealuri
     Emil Dreptate, Depărtate meleaguri
       Eu știu o gară
     Gavril Istrate, Podul de la Nepos
     Vasile Lechințan, Miresmele satului copilăriei mele
     Alexandru Cristian Miloș, Prietenul Parc
     Alexandru Misiuga, Mitul Dracula în România
     Ion Moise, Pământul
     Andrei Moldovan, Cuibul iluziilor
     Dumitru Munteanu, Lumina tiparului
     Luca Onul, Ființa țăranului român
     Francisc Păcurariu, Model de conviețuire frățească
       Labirintul
     Gheorghe Pleș, Maialul elevilor năsăudeni
     Dariu Pop, Crizanteme târzii
     Valentin Raus, Mătușa Teodosia
     Octavian Ruleanu, Puiul târgului
     Radu Săplăcan, Sărut cu dalta
       Ceremonie pe gresie
     Gavril Scridon, Feldru și feldrihanii
     Teodor Tanco, Vă invit în muzeul Literei
     George Țâra, Moșteniri Culturale
     Ion Urcan, Limba română, oglinda istorică a marginalității noastre ca popor
     Sever Ursa, Drumuri spre izvoare
     Lucian Valea, Două poeme și un dialog
     Ana Zegrean, Colind peste timp
     II.
     Adriana-Rodica Barna, Lentile de contact
     Nicolae Băciuț, Chintelnic – suflet în sufletul meu
     Emil Bălăi, Rodna Veche
       Lângă vestigii
     Ioana Bradea, Când pofta de cafea te satură mai îndesat decât cafeaua însăși
     Constantina Raveca Buleu, O mică Mare Narațiune despre cel dintâi loc al memoriei mele
     Mircea Gelu Buta, Amintiri fără glas
     Ion Buzași, Salva și Sălăuța, nume cu sonorități poetice
     Constantin Catalano, Muzeul Coșbuc și influența sa asupra comunității hordouane
     Ioan Cioba, Vârstele Steinigerului
     Elena M. Cîmpan, Statuile Bistriței
     Pompei Cocean, Bistrița-Năsăud, un județ binecuvântat
     Dan Coman, Familii tradiționale din Sângeorz
     Alin Cordoș, Copacii vorbitori din pădurea Codrișor
     Dorel Cosma, Brazii copilăriei mele
     Cornel Cotuțiu, Și la Beclean români de seamă și-au lăsat… urmele
     Icu Crăciun, Lari-țele
     Melania Cuc, Sacru și sublunar la Archiud
     Mircea Daroși, Senin de Parva
     Vasile George Dâncu, Viața ta, Copilăria mea
       Acesta este Runcul, satul care a visat că pleacă în lume cu ajutorul cărților
     Vasile Sebastian Dâncu, Satul oamenilor de sticlă
     Zorin Diaconescu, Sălcuța
     David Dorian, Amintiri din Piața Maro
     Ana Dragu, Bistrița ATCG
     Macarie Drăgoi (Episcop al Europei de Nord), Paștile copilăriei
     Florica Dura, Legenda continuă
     Vasile V. Filip, Întoarcerea acasă
     Dinu Flămând, Obsesia tărâmului de peste păduri
     Daniela Fulga, Mică teorie subiectivă despre orașul în care trăiesc
     Leon-Iosif Grapini, Buricul pământului
     Andrea H. Hedeș, Când vine toamna
     V. Leac, Cine era de fapt
     Cleopatra Lorințiu, Din amintiri
     Macavei Al. Macavei, A fi măierean
     Andrei Marga, De la capăt, la Satu Nou
     Valentin Marica, Spirit și spiritualitate sau despre sufletul, puterea și frumusețea locului în care te-ai născut
     Menuț Maximinian, Copilul de apă
     Marin Mălaicu-Hondrari, Prin pădurile din Sângeorz-Băi
     Ioan Mărginean, La Măluț
     Alice Valeria Micu, Fărâme de Paradis
     Petru Adrian Mircea, Scrisori către prieteni (fragment)
     Gheorghe Mizgan, Chemările locului natal Spermezeu-Vale
     Gavril Moldovan, Holde sub zăpezi
     Maxim (Iuliu-Marius) Morariu, A fi sălăuan astăzi…
     Victoria Fătu Nalațiu, Călătorie într-un spațiu mirific
     Iacob Naroș, Ardelenismul ca o stare de spirit
     Ioana Nicolaie, Grădina paradisiacă din cel mai frumos loc din lume
     O. Nimigean, epitalam
       din străinătate
     Olimpiu Nușfelean, Locuri unde viața mea e importantă
     Maria Olteanu, Însemnări de duminică
     Adrian Onofreiu, Memoria ținutului grăniceresc năsăudean la Nestor Șimon
     Veronica Oșorheian, Casa cu Ociuc la poartă
     Florin Partene, La băi
     Liviu Păiuș, Țara Năsăudului – unitate și diversitate etnoculturală și folclorică
     Alexandru Petria, Locul în care te întorci ca să știi unde ești
     Veronica Petruț, Mereu te pot iubi...
     Ioan Pintea, Amintiri și fotografii
     Adrian Podaru, Loc de trecere-petrecere
     Aurel Podaru, Beclean pe Someș, spiritul locului
     Ovidiu Podaru, Duhul gării din Beclean
     Ovidiu Pojar, Universuri dispărute
     Flore Pop, Viză verde spre Spiritul locului
     Damaschin Pop-Buia, Maierul meu, ba nu, al nostru!
     Mircea Prahase, Mirifica lume năsăudeană
     Virgil Rațiu, Lumina lămpii
     Aurel Rău, Sentimentul spațiului (Josenii Bârgăului)
     Dora Alina Romanescu, Pe creasta Dealului Mare
     Traian Parva Săsărman, Găbel
     Marcel Seserman (Mircea Măluț), Măluțul – un dar al Someșului?
     Ana Pop Sîrbu, Altă filă ruptă din Jurnal
     Adrian Suciu, Patria de lavandă
       Fotografii de la sfîrșitul lumii
       De ce nu poartă îngerii ceasuri
     Irina Szász, Un corcoduș înflorit
     Ioan L. Șimon, Un tărâm al regăsirii de sine și al renașterii spirituale
     Veronica Știr, Teaca, coloană a lumii pe care se sprijină cerul
     Victor Știr, Calvarul căii
     Flavia Teoc, Kyrie Lex
     Călin Teutișan, Mișcarea literară – profilul unei comunități culturale
     Dorin Tudoran, Drumurile reîntoarcerilor sufletești sunt greu de descifrat
     Alexandru Uiuiu, Feldru și casa părintească
     Alex Văsieș, Micro-studiu afectiv
     Delia Velescu, Tipografia Națională G. Matheiu
     Ștefan Veșcari, Din lada cu amintiri
     Ion Vlad, Archiudul îl visez adesea
     Cornelia Vlașin, Nunta în județul Bistrița-Năsăud
     Gelu Vlașin, Poveste din Tranzbordare
     Niculae Vrăsmaș, Tășuleasa copilăriei mele
     Ion Radu Zăgreanu, Exerciții de nemurire la Malin

INVITAȚI
     Radu Afrim, Copilărie pe anotimpuri
     Alexandru Câțcăuan, Toți marii oameni de cultură au fost la Festivalurile „Liviu Rebreanu”, „George Coșbuc” și „Mărul de Aur”
     Dan Coman, Festivalul de poezie și muzică pune Bistrița într-un loc aparte pe harta culturală a României
     Maxim Dumitraș, „Poemele” sculptate dintr-o măgură, dintr-o vale, din nori
     Alexandru Gavrilaș, Muzeul, loc al trecutului strămoșilor noștri
     Marcel Lupșe, Puterea tămăduitoare a plantelor
     Ada Milea, Bistrița-Năsăud / E cel mai optimist nume de județ pe care-l aud
     Ioan Pintea, Raftul cu cărți, cea mai frumoasă invenție a minții umane
       „Eu m-am născut într-un sat în care țăranii aveau biblioteci personale”
     Alexandru Pugna, Apărând valorile adevărate ale neamului ne apărăm identitatea
     Gavril Țărmure, Poezia e la Bistrița
     Cornelia Vlașin, De la documentele feudale și medievale la fondul pandemiei

PERSONALITĂȚI ALE JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD
     Nicolae Bălan (Mitropolit al Ardealului), Ardealul în fruntea bucuriei mele
     Gavriil Bănulescu-Bodoni (Mitropolit al Kievului și al Basarabiei), Lucrător neobosit al viei lui Dumnezeu
     Miron Cristea (Primul Patriarh al României), Legea părinților noștri
     Iuliu Hossu, Ne unim pe veci cu Țara mamă, România
     Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin
     Iacob Stamati, Mitropolit al Moldovei
     Atanasie Todoran, Martir, Mucenic, Sfânt canonizat
       Balada lui Tănase Todoran
     Ion Oarcăsu
     Constantin Pavel
     Iustin Ilieșiu
     Ion Th. Ilea
     Maria Ivănescu
     Vasile Rebreanu
     Vasile Rebreanu
     Grigore Bălan
     Alexandru Husar
     Zaharia Sângeorzan
     Vasile Scurtu
     Emil Boșca-Mălin

ACADEMICIENII NĂSĂUDENI
       Material realizat de Ioan Seni
Academicieni care au absolvit Gimnaziul Grăniceresc
(Colegiul Național „George Coşbuc”)
     Simeon Florea Marian
     Iuliu Moisil
     George Coşbuc
     Iulian Marţian
     Virgil Şotropa
     Miron Cristea
     Iuliu Prodan
     Constantin C. Moisil
     Nicolae Bălan
     Nicolae Drăganu
     Liviu Rebreanu
     Emil Isac
     Augustin Vancea
     Leon Daniello
     Sever Pop
     Tiberiu Morariu
     Dumitru Protase

Academicieni care au absolvit Școala Normală Năsăud
     Florian Porcius
     Grigore Silaşi

Academicieni care au absolvit Școala Trivială Năsăud și Școala „Vasile Nașcu” Năsăud
     Iacob Mureşianu
     Tudor Drăganu

Academicieni legați conjunctural sau familial de Năsăud
     Tiberiu Brediceanu
     Traian Ionaşcu
     Grigore C. Moisil
     Tudor Bugnariu

Academicieni legați conjunctural sau familial de județul Bistriţa-Năsăud
     Constantin Stamati
     Gavriil Pop
     Ion Creangă
     Gustav-Oswald Kisch
     Iuliu Hossu
     Mircea Ion Savul
     Lucian Blaga
     Gheorghe Silaş
     Dorel Banabic